Rezistenta la antimicrobiene este o amenințare din ce in ce mai mare pentru sănătatea publică, în toată lumea. Se estimează ca 700.000 de oameni mor in fiecare an, din cauza infectiilor cu bacterii multirezistente, dintre care 33.000 in Uniunea Europeana. O estimare efectuata cu datele comunicate pentru anul 2015 plasa Romania pe locul 3 intre statele UE privind impactul infectiilor produse de bacterii rezistente la antibiotice (o estimare de 1740 decese, afectari de durată ale starii de sanatate).
Rezistența la antimicrobiene (AMR) apare atunci când bacteriile, virusurile, ciupercile și paraziții se modifică în timp și nu mai răspund la medicamente. Acest lucru face infecțiile mai greu de tratat și crește riscul de răspândire a bolilor, a formelor severe de boală și riscul de deces. Măsurile de prevenire a infecțiilor includ vaccinarea, comportamente sexuale sigure, o bună igienă a mâinilor, practicile de siguranță alimentară și creșterea disponibilității apei și a instalațiilor de canalizare.
AMR este o problemă complexă care afectează sănătatea umană, animală, plantelor și a mediului. Prin urmare, abordarea acestei probleme necesită o abordare integrată și multisectorială – numită de către OMS abordarea „One Health” (Sănătate pentru toți). Prin proiectarea și implementarea programelor, politicilor, legislației și cercetării multisectoriale în domeniul sănătății umane, sănătății animale, în producția de alimente și furaje și în domeniul mediului înconjurător, AMR poate fi abordată eficient pentru rezultate mai bune pentru sănătatea tuturor. Fiecare dintre noi are un rol important în această problemă.
În fiecare an, în luna noiembrie, Organizația Mondială a Sănătății marchează Săptămâna Conștientizării Consumului de Antibiotice, ocazie cu care vom organiza webinarul cu tema „Antibioticele între acces și exces: utilizăm responsabil – oprim rezistența”, în parteneriat cu Societatea Română de Microbiologie. Evenimentului este dedicat profesioniștilor în sănătate și urmărește analizarea problema rezistenței la antibiotice în România ca pericol real si imediat, și adresarea unei probleme spinoase: comunicarea cu pacienții, în contextul în care aceștia au acces limitat la consult de specialitate, dar nelimitat la rețele sociale, TV, opinii populare dar nefundamentate științific, mituri si fake-news.
Coronavirusurile fac parte dintr-o familie de virusuri care determină infecţii la om şi animale, inclusiv la păsări şi mamifere cum ar fi cămilele, câinii, liliecii. Coronavirusurile pot determina zoonoze, boli care se transmit de la animal la om. Aceste virusuri pot determina la om de la o răceală comună, la unele mai severe și chiar boli respiratorii fatale, precum Sindromul Respirator din Orientul Mijlociu (MERS-CoV) și Sindromul Respirator Acut Sever (SARS).
Este un coronavirus nou, identificat pentru prima oară în decembrie 2019 într-un focar de pneumonie din China (Orasul Wuhan, provincia Hubei), care nu a fost identificat anterior la om. Face parte din familia Coronaviridae, din aceeaşi familie făcând parte şi virusurile care determină Sindromul Respirator Acut Sever (SARS) și Sindromul Respirator din Orientul Mijlociu (MERS) și pare să aibă caracteristici epidemiologice similare acestora.
Se presupune că transmiterea este similară cu cea a MERS-CoV şi SARS, pe cale respiratorie, prin picaturi de secreţie, produse când o persoană infectată tuşeşte sau strănută.
Transmiterea este posibilă şi când are loc contactul direct cu fluidele (sânge, materii fecale, urină, salivă, spermă) de la o persoană infectată.
Este considerată şi transmiterea de la animale la om prin contactul cu animale bolnave sau cu produse de la acestea, de aceea se recomandă evitarea contactului cu animale bolnave şi aplicarea măsurilor generale legate de manipularea animalelor şi produselor de la acestea, prepararea alimentelor.
Da, autoritățile din China au confirmat transmiterea de la om la om a noului coronavirus, inclusiv la personalul medical care a îngrijit bolnavi.
De la infectare până la apariţia semnelor şi simptomelor este o prioadă de 2-14 zile, în medie 7 zile.
Infecțiile umane cu coronavirusurile comune sunt mai mult asimptomatice sau cu simptome clinice medii, semănând cu o răceală comună (tuse, febră, nas înfundat, etc.), însa au fost observate infecții severe și chiar fatale. Aceste virusuri sunt capabile să cauzeze la om infecții ale tractului respirator inferior, inclusiv pneumonii. Simptomele pentru infecţia cu SARS-CoV-2 observate până acum au fost: febră, tuse, dificultate în respiraţie (dispnee).
Nu există un tratament specific (antiviral), de aceea se tratează simptomatic, în funcție de starea pacientului. Tratamentul de susținere (de exemplu oxigenoterapie, administrarea de lichide și tratament empiric) pentru persoanele infectate, poate fi foarte eficace.
Deocamdată nu există un vaccin împotriva coronavirusurilor.
Persoanele care trăiesc sau cele care călătoresc in zonele afectate de SARS-CoV-2, persoanele care au contact cu persoanele infectate, inclusiv personalul medical.
În vederea reducerii expunerii și a transmiterii virusurilor cu transmitere respiratorie includ igiena mâinilor și igiena respiratorie, precum și practici pentru o alimentați sigură:
OMS nu recomandă restricții pentru călătorii sau comerț. Se recomandă călătorilor spre zonele afectate:
Pentru călătorii care se întorc din zonele afectate şi care prezintă semne clinice, de boală se recomanda:
Pentru a preveni transmiterea infecţiei persoanelor din jur, acestia trebuie să-şi acopere nasul şi gura cu o mască de protecţie.